Poluarea aerului și a apei îi afectează pe copiii care locuiesc în orașe mai mult decât pe adulți.
Copiii, de când încep să meargă, au nasul cam la înălțimea țevilor de eșapament. Cărucioarele cam tot la aceeași înălțime îi țin, cu puține excepții. Inima le bate mai repede, respiră mult mai repede decât adulții, prin urmare copiii sunt expuși la concentrații mai mari de poluanți. Iar faptul că mașinile sunt parcate pe trotuare și adesea pietonii merg direct pe carosabil, înrăutățește problema.
Poluarea aerului afectează dezvoltarea neuronală și capacitatea cognitivă, de asemenea poate declanșa astm bronșic și cancer la copii.
Copiii care au fost expuși la niveluri ridicate de poluare a aerului pot prezenta un risc mai mare de boli cronice, cum ar fi bolile cardiovasculare la vârste mai înaintate.
Acestea sunt o parte din problemele care ne îngrijorează profund la traiul în orașe.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă să nu se depășească niveluri maxime de poluare a aerului pe termen lung, iar acestea sunt depășite cu mult în București și celelalte orașe mari din România.
Cauzele sunt mai multe, pornind de la cele geografice, cum ar fi vântul uscat și plin de praf din Bărăgan sau orașele aflate în depresiuni unde aerul nu se mișcă pentru a dispersa particulele și gazele dăunătoare. La acestea se adaugă managementul incompetent și ignorant al orașelor și lipsa de conștientizare și informare a populației.
Problemele de poluare nu sunt recente, doar că s-au accentuat în ultimii ani.
De când au apărut senzorii de calitate a aerului, ca cei de la Airly, Aerlive sau uRADMonitor, locuitorii, printre care ne aflăm și noi, au început să se alerteze și să urmărească îngroziți situația.
Aerul a devenit evident mai greu de respirat odată cu incinerarea gunoaielor (menajere, cauciucuri, cabluri, gunoaie importate din vest etc.) la marginea orașelor și înmatricularea mașinilor vechi.
Cealaltă sursă majoră de poluare a aerului sunt gazele:
- Ozonul adică O3, la nivelul pământului este numit și smog, este format din compuși volatili organici și oxizi de azot, care se naște sub căldura soarelui. Ingredientele prime din care rezultă ozonul, oxizii de azot (NOx) și compușii organici volatili (COV) sunt produse în principal atunci când sunt arși combustibili fosili precum benzina, petrolul sau cărbunele ori când unele substanțe chimice, cum ar fi solvenții din vopseluri, se evaporă. Oxizii de azot sunt emiși de centrale electrice, autovehicule și alte surse de ardere la temperaturi ridicate. COV-urile sunt emise de autovehicule, fabrici chimice, rafinării, fabrici, benzinării, vopsea și alte surse.
- NO2 adică dioxid de azot fiind printre cele mai dăunătoare, se formează în urma arderilor combustibililor fosili, de la mașini, camioane, centrale energetice, echipamente de construcție sau boilere industriale. Acesta cauzează inflamații la nivelul plămânilor și cauzează astm la copii.
- Dioxidul de sulf adică SO2 se formează atunci când este ars combustibil care conține sulf, cum ar fi cărbunele, uleiul sau motorina. Dioxidul de sulf se transformă, de asemenea, în atmosferă în sulfați, o parte majoră a poluării cu particule fine. Cele mai mari surse de emisii de dioxid de sulf provin din generarea de energie electrică, cazanele industriale și alte procese industriale, cum ar fi rafinarea petrolului și prelucrarea metalelor. Motoarele diesel sunt o altă sursă majoră, inclusiv autobuze și camioane vechi, locomotive, nave și echipamente diesel off-road.
Apa, despre care se vorbește mai puțin, este de asemenea problematică. Adesea are un gust și un miros neplăcut, alteori prea mult clor. Testele sunt făcute la sursă, nu la finalul traseului, adică la consumator. De asemenea, prin aceste teste nu putem afla ce conținut de medicamente se află în apă sau de microplastic. Iar la toate se adaugă neîncrederea în rezultatele ”bune” ale testelor, în timp ce apa de la robinet are gusturi și mirosuri nedorite.
Sursele cunoscute ale poluării
Arderile de gunoaie, fie că sunt ele de la gropile de gunoi, fabricile de ciment sau cele ilegale de pe câmpurile din jurul orașelor și resturile vegetale sunt sursa principală a poluării aerului. Până acum nu există o situație clară a arderilor, autoritățile dau vina pe lipsa de senzori oficiali și evident pe lipsa vântului. Aici problema este că dacă nu ar fi aceste surse de poluare extrem de nocive, lipsa vântului chiar nu ar fi o problemă.
Toate tipurile de arderi sunt extrem de dăunătoare – chiar banalele frunze strânse în curte sau resturile de pe câmp, până la cablurile din care se extrage cuprul, cauciucuri sau gunoaie.
Dacă vântul nu bate, particulele rezultate în urma arderilor se adună și stagnează în orașe, iar noi le inhalăm.
Mașinile, a doua mare sursă de poluare, emit gazele de eșapament, dar și microparticule – chiar de la deteriorarea cauciucurilor, nu doar de la arderi și filtre prea vechi sau utilizarea combustibilului diesel. În mass media s-a afirmat de multe ori că traficul este unul dintre cei mai mari poluanți, dar încă nu s-au aplicat soluții eficiente pentru diminuarea lui. În România parcul auto funcționează mai mult de 50% pe combustibil diesel și mașinile sunt mult mai vechi decât cele din restul Europei.
La aceste probleme, care au la bază puterea mai mică de cumpărare a românului, se adaugă și păstrarea motorului pornit când nu este necesar, cum ar fi în parcare, la semafor sau condusul ”sportiv” care consumă mult mai mult combustibil și uzează cauciucurile.
La acestea se adaugă praful din construcții sau adus de vânt de pe câmp, suflătoarele de frunze și tăietoarele de iarbă. Ultimele două funcționează cu benzină majoritatea, nu au catalizator, ceea ce crește poluarea, mai mult decât ridicarea tuturor particulelor în aer.
Am povestit puțin despre surse, dar cel mai bine trecem la soluții. O parte se pot aplica imediat la nivel administrativ și la nivel personal, iar restul sunt mai complexe și necesită mai mult timp și efort susținut.
Soluții pentru scăderea poluării aerului și a apei în orașe
Ce ne dorim să facă autoritățile pe termen scurt?
Pentru AER
- Interzicerea, monitorizarea arderii gunoaielor și a resturilor vegetale atât în orașe cât și în satele înconjurătoare, care generează PM-uri, însoțite de amenzi usturătoare.
- Spălarea cu jet puternic de apă a străzilor și a trotuarelor și măturarea ori aspirarea lor, în loc de suflarea frunzelor și a altor deșeuri pentru a reduce particulele în suspensie.
- Interzicerea folosirii suflătoarelor de frunze pe benzină. Înlocuirea tăietoarelor de iarbă pe benzină cu tăietoare electrice.
- Plantare de copaci, garduri vii sau tufe între trotuare și carosabil – pentru a capta PM 10 și PM 2.5
- Prinderea și pedepsirea șoferilor / proprietarilor de mașini neconforme aflate în trafic. Urmărirea și amendarea service-urilor auto care au eliberat certificate false acestor mașini.
- Creșterea rețelei oficiale de senzori de monitorizare a poluării aerului, cu gaze nocive și PM 10 și PM 2.5 în zonele de trafic intens, zonele rezidențiale, periferii și în satele din jurul orașelor. De asemenea, ar trebui calibrate analizele de date ca să se poată realiza colaborarea cu rețelele deja existente (Aerlive, Airly, uRADmonitor etc.) pentru a nu se dubla efortul.
- Creșterea amenzilor pentru poluare și considerarea poluării ca infracțiune penală deoarece afectează grav sănătatea oamenilor.
Hartă poluare sursă Aerlive.
Pentru APĂ
- O evaluare a stării sistemelor de distribuție a apei din interiorul blocurilor, testarea în special la robinetul consumatorilor.
- Modificări în legislație pentru ca în urma rezultatelor testelor apei, dacă acestea nu sunt conforme, asociațiile de proprietari să fie obligate să schimbe instalațiile neconforme și să fie susținute financiar de UAT-uri în acest demers.
- Îmbunătățirea calității apei pentru a putea fi băută direct de la robinet. Dacă ajungem la acest nivel, va scădea consumul de apă îmbuteliată PET sau sticlă, reducând astfel poluarea cu ambalaje și microplastic.
Ce trebuie să facem noi constant?
Pentru AER
- Mers pe jos, cu bicicleta, cu trotineta sau cu mijloacele de transport în comun.
- Folosit mașina doar dacă este strict necesar.
- Închis motorul când mașina staționează – în special când lăsăm copiii la școală / grădiniță și sunt mulți alți copii în jur. Dacă staționezi mai mult de 10 secunde, nu are sens să ții motorul pornit.
- Dus copilul la școală / grădiniță pe jos sau cu bicicleta.
- Aspirat în casă cât mai des, în special în camerele copiilor.
- Pentru cei care au curte – compostarea resturilor vegetale, în loc de arderea lor.
- Utilizarea de mașini electrice din sistemul car-sharing.
- Sesizat autoritățile în scris sau telefonic de fiecare dacă când observăm surse de poluare.
Pentru APĂ
- Nu aruncăm ulei în chiuvetă / wc. Grăsimile se aruncă fie la colectorul de ulei utilizat, fie ca gunoi solid.
- Utilizăm în casă substanțe de curățat biodegradabile, prietenoase cu mediul, fără fosfați.
- Nu aruncăm gunoi altundeva decât în locurile amenajate – tomberoane, coșuri de gunoi. Gunoaiele pot ajunge în apă.
- Nu aruncăm medicamente de niciun fel în wc / chiuvetă. Le returnăm la farmacii dacă au expirat.
- Spălat mașina cu substanțe biodegradabile.
- Alegem spălătorii de haine prietenoase cu mediul
- Mâncăm mâncare organică – toate substanțele nocive care sunt eliminate de noi, ajung înapoi în apă.
- Evităm containerele de plastic.
Și încă câteva lucruri valabile în general pentru protecția mediului – noi putem planta copaci și putem strânge gunoaiele ajunse în natură. De asemenea, e foarte important să le transmitem și celorlalți din jur aceste informații. Prietenii și familia vor asculta mai degrabă de unul de-al lor decât de autorități, iar protejarea mediului este un efort comun.
Ce ne dorim să facă autoritățile pe termen mediu și lung?
- Trecerea actelor împotriva mediului și a sănătății populației legal la categoria infracțiuni în loc de contravenții cum sunt acum.
- Îmbunătățirea sistemului educațional pentru ca părinții să nu mai aibă nevoie să își facă mutație pentru a da copiii la ”o școală mai bună„ – acest fenomen cauzează enorm de multă poluare, aglomerație în trafic, lipsă de mișcare. Restul problemelor nu e cazul să le dezbatem aici.
- Plantarea de copaci și de tufe verzi tot anul, rezistente la clima extremă din România, mult prea aridă vara și rece iarna.
- Dotarea Gărzii de Mediu cu echipamentele necesare pentru a monitoriza poluarea.
- Monitorizarea șantierelor de construcții și a intervențiilor în infrastructură și amendarea în caz de poluare, deoarece praful rezultat rămâne în aer și este plin de substanțe deosebit de toxice.
- Îmbunătățirea parcărilor prin transformarea lor în parcări eco – verzi, ceea ce înseamnă reducerea spațiilor betonate, a poluării și chiar a căldurii emanate.
- Scumpirea parcărilor din centrul orașului pentru a stimula utilizarea altor mijloace de transport în locul mașinii personale. Realizarea unui sistem echitabil de abonamente și locuri de parcare pentru rezidenții din centrul orașelor.
- Înmulțirea de piste de biciclete și trotinete electrice care să traverseze orașul. Acestea ar reduce deplasările cu mașina pe distanțe mai scurte de 5 kilometri.
- Transport în comun electrificat și renunțarea la autobuzele diesel.
- Management al gunoaielor prin care să putem colecta selectiv, 5 fracții – compostabil, menajer, hârtie, plastic, metal, sticlă, deșeuri masive sau rezultate din renovări să poată fi programate. Să ofere tomberoane, saci de gunoi biodegradabili și să amendeze orice abatere care ar duce la arderea gunoaielor sau aruncarea lor în ape.
Acestea fiind zise, ne dorim ca autoritățile să se miște mai rapid și cu mai multă interes în combaterea poluării și a mafiei gunoiului, pentru că și noi și politicienii chiar și mafioții respirăm același aer.
Pentru mai multă putere de muncă, ne puteți cumpăra o cafea! (rapid, cu cardul)